Cele mai comune intoxicatii alimentare
Perioada de incubatie in urma ingerarii unor alimente contaminate poate fi de la cateva ore pana la cateva zile.
Bacteriile adera la mucoasa intestimului si distruge celulele acesteia sau o inactivează prin toxinele ce le produc.
Uneori, aceste toxine sunt absorbite și provoca daune altor organe ale corpului.
Deoarece bacteriile intra in corp prin sistemul digestiv, simptomele vor fi, în general, în această parte a corpului – greata, varsaturi, crampe abdominale și diaree. În unele cazuri, intoxicațiile alimentară pot provoca boli foarte grave sau chiar deces.
La temperatura si umiditate optima unele bacterii se dezvolta exponetial in tractul digestv, ajungând ca în interval de cateva ore o bacterie sa se multiplice în milioane sau chiar sute de milioane de bacterii asemănătoare.
Cele mai uzuale bacterii agresive sunt:
Campylobacter, Salmonella, Listeria, E. coli O157, Clostridium perfringens.
Clostridium perfringens este găsit în număr mic, în multe alimente, în special carne, in principal la păsări de curte și a produselor lor. Este, de asemenea găsit în sol, intestine de oameni şi animale, în canalizare și în gunoiul de grajd de animale.
Infecție cu Clostridium perfringens produce în mod normal, diaree și dureri abdominale severe. Acesta poate provoca ocazional greață, dar rareori voma sau febra.
Spre deosebire de multe alte tipuri de bacterii aflate in alimente care cauzeaza boli, Clostridium perfringens nu este complet distrusă prin gătit. Acest lucru se datorează faptului că produce spori rezistenti la căldură.
Bacteriile sunt distruse la temperaturile folosite la gătit, dar sporii lor sunt rezistenti la căldură şi sunt capabile să supraviețuiască și pot fi de fapt stimulate să germineze la căldură. Dacă mâncarea nu este consumată dintr-o dată şi este lăsată să se răcească încet, bacteriile produse atunci când sporii germinează se multiplica rapid. Cu excepția cazului în care produsul alimentar este reîncălzit, astfel încât să fie de fierbinte (cel puțin la 60 ° C – de preferat la 75 ° C), bacteriile vor supraviețui. După ingerare, dacă există în număr suficient, bacteriile vor produce toxine și toxinele vor determina simptome.
Alimentele cele mai susceptibile de a fi asociate cu intoxicaţiile de Clostridium perfringens intoxicație sunt cele care sunt fierte încet, în cantități mari și lăsate pentru o lungă perioadă de timp, la temperatura camerei.
Salmonella
Salmonella este a doua cauza dintre cele mai frecvente de intoxicații alimentare, după Campylobacter. Poate fi gasită in lapte nepasteurizat, ouă și produse din ouă crude, carne și păsări de curte. Poate supraviețui în cazul în care produsele alimentare nu sunt gătite corect.
Salmonella se poate dezvolta în produsele alimentare. Dacă un număr mic de bacterii sunt prezente într-un aliment, acestea nu sunt distruse prin congelare.
Persoanele infectate cu salmonella ar trebui să fie deosebit de atente cu igiena personală, deoarece acestea ar putea infecta o altă persoană care vine în contact direct cu ei.
Sugari si copii mici sunt mult mai sensibili la infectii, ușor de infectat prin ingerarea unui număr mic de bacterii. La sugari, contaminarea prin inhalare de bacterii este posibilă. După o scurtă perioadă de incubație de la câteva ore până la o zi, bacteriile se multiplica în lumenul intestinal, provocând o inflamație intestinală cu diaree, care este adesea mucopurulentă (conținând mucus sau puroi) și cu sânge. La sugari, deshidratarea generata de infecţie poate provoca o stare severă de intoxicaţie.
Ppersoane afectate de salmonella pot face unele forme de artrita reactivă, care pot dura luni sau ani si care pot duce la artrită cronică.
Listeria
Listeria monocytogenes este prezent peste tot în jur în mediul înconjurător şi în număr mic, în multe alimente. În anumite alimente, cum ar fi brânzeturile maturate cu mucegai, acesta poate fi prezent într-un număr mai mare. Consumul de alimente care contin niveluri ridicate de Listeria monocytogenes este, în general, cauza a bolii.
Listeria monocytogenes produce boli în grupurile vulnerabile cum ar fi femeile însărcinate, copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu imunitate redusă. Printre aceste grupuri, boala este de multe ori severă și pune viața în pericol.
Campylobacter
Campylobacter este cea mai frecventa cauza a toxiinfecții alimentare identificate. Acesta a fost găsit în principal din carne de pasăre, carne rosie, lapte nepasteurizat și apa netratată. Infectii cu Campylobacter obicei provoacă voma, diaree, iar in cazuri mai severe se pot asocia cu colecistita, pancreatita, hepatita, peritonita, ulcere hemoragice la nivelul ileonului terminal sau cu complicatii extraintestinale cum sunt: miocardita, pericardita, sindromul hemolitic-uremic, glomerulonefritele, eritemul nodos, vasculita, celulita.
Nivelul crescut de anticorpi anti-Campylobacter indica, de obicei, o infectie recenta sau in curs de desfasurare, chiar daca culturile din materii fecale sunt negative.
Conform datelor din literatura de specialitate se estimeaza ca artrita reactiva apare la 1-5% dintre pacientii cu infectii recente cu Campylobacter. Durata episodului acut de artrita este extrem de variabila; 5% dintre artritele reactive din infectia cu Campylobacter pot avea o evolutie cronica sau pot suferi recaderi